Page 216 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

18 TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

o proteină similară antigenului de histocompatibiliate HLA din clasa I. Proteina HFE interacţionează
cu TfR1 (receptorul 1 al transferinei) facilitând probabil preluarea fierului legat de transferină; de
asemenea exercită un posibil efect modulator asupra expresiei hepcidinei .
1;7
Cea mai obişnuită mutaţie în gena HFE are drept rezultat substituirea cisteinei cu tirozina în poziţia
282 al lanţului de aminoacizi al proteinei HFE (C282Y). Statusul homozigot pentru această mutaţie
este asociat cu 60-90% din toate cazurile de hemocromatoză ereditară pe când statusul heterozigot
cu numai 3-8% din cazuri. În populaţia europeană mutaţia C282Y apare în forma heterozigotă la 10%
şi în forma homozigotă la 0.4% din indivizi .
6;8
Penetranţa pentru anomaliile biochimice (valori crescute ale saturaţiei transferinei şi feritinei) la
persoanele homozigote pentru mutaţia C282Y este relativ crescută, dar nu atinge 100%. Pe de altă
parte, penetranţa pentru complicaţiile clinice (ciroză hepatică, diabet zaharat, cardiomiopatie, etc)
este redusă, ceea ce indică faptul că alţi factori, cum ar fi cei de mediu, pot influenţa expresia clinică
a hemocromatozei. Pe baza observaţiilor din studii clinice se estimează că 40-70% din persoanele
cu genotip C282Y homozigot vor dezvolta semne clinice ale supraîncărcării cu fier. Nu este disponibil
nici un test care să indice dacă o persoană cu genotip C282Y homozigot va prezenta în viitor semne
şi simptome clinice .
3;8
O altă mutaţie în gena HFE are drept consecinţă înlocuirea histidinei cu acidul aspartic în poziţia
63 (H63D). Această mutaţie este asociată cu hemocromatoza ereditară dar efectele sale clinice
sunt încă neclare. Statusul homozigot pentru mutaţia H63D, în absenţa altor factori modificatori,
este insuficient pentru a produce o supraîncărcare cu fier clinic semnificativă. Totuşi, heterozigoţia
compusă pentru C282Y/H63D a fost asociată cu concentraţii hepatice de fier crescute. Aproximativ
1-2% din persoanele cu acest genotip vor dezvolta semne clinice ale supraîncărcării cu fier. Deşi
indivizii cu acest genotip pot prezenta anomalii ale markerilor biochimici este posibil să nu dezvolte
manifestări clinice de hemocromatoză în absenţa altor factori de comorbiditate: steatoză, diabet sau
consum excesiv de etanol. Alela mutantă H63D se întâlneşte la cca. 22% din europeni .
6;8
A treia mutaţie se caracterizează prin înlocuirea serinei cu cisteina în poziţia 65 (S65C). La fel ca
mutaţia H63D şi mutaţia S65C ar fi asociată cu o formă uşoară de hemocromatoză. Mutaţia S65C
apare la pacienţi cu tablou clinic de hemocromatoză de 3 ori mai frecvent decât la persoanele dintr-un
grup de control (7.8% faţă de 2.5%). Este interesant faptul că la pacienţii homozigoţi pentru mutaţia
C282Y sau H63D sau heterozigoţi pentru ambele mutaţii, nu s-a putut evidenţia mutaţia S65C, ceea
ce înseamnă că mutaţia S65C ar fi întâlnită doar pe cromozomi care nu poartă nici mutaţia C282Y,
nici H63D.
Cu toate că există indicii privind legătura dintre mutaţia S65C şi o încărcare uşoară/moderată cu fier a
ficatului, relevanţa acestei mutaţii în legătură cu hemocromatoza este încă controversată .
4;6
Recomandări pentru analiza mutaţiilor genei HFE
Observaţiile generate de studiile clinice au indicat faptul că analiza mutaţiilor genei HFE contribuie
semnificativ la diagnosticul hemocromatozei ereditare. Depistarea precoce şi iniţierea flebotomiilor
înainte de apariţia cirozei poate reduce morbiditatea şi normaliza speranţa de viaţă.
Testul genetic se indică la pacienţii care prezintă în mod repetat valori ale saturaţiei transferinei > 45%
, chiar în absenţa valorilor crescute ale feritinei.
Screening-ul populaţiei generale nu este recomandat datorită penetranţei scăzute a mutaţiilor HFE. În

216