Page 291 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 18
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

PARK8. Boala Parkinson tip 8 este o afecţiune ce poate fi determinată de mai multe mutaţii diferite
în gena LRRK2; cea mai frecventă, p.Gly2019Ser, este asociată cu aproximativ 5-7% din cazurile de
boală Parkinson familială, transmisă autosomal dominant.
Gena LRRK2 codifică o serin/treonin kinază cu regiuni bogate în leucină, de 2527 AA (286 KD), care
prezintă omologie funcţională cu familia de proteine Roco. Având în vedere dimensiunea, compoziţia
şi organizarea domeniului Lrrk2, precum şi potenţialul de a interacţiona cu alte proteine, este foarte
probabil ca această proteină să fie parte a unui complex cu greutate moleculară mare implicat în
procese de semnalizare celulară. Monomerii Lrrk2 dimerizează şi adoptă conformaţii asemănătoare
cu majoritatea protein-kinazelor şi Ras GTP-azelor.
Mutaţii în gena LRRK2 determină sinteza unei proteine modificate care augmentează activitatea
MAPK, cu efecte toxice celulare.
Mutaţia p.Gly2019Ser se află în exonul 41 şi determină activarea MAPK, care este asociată cu o
creştere de două până la de trei ori a fosforilării intra-şi intermoleculare. Rămâne însă o problemă
controversată dacă activitatea crescută in vivo a kinazei reprezintă o trăsătură comună a tuturor
variantelor Lrrk2 patogene
Debutul este insidios, iar boala este lent progresivă. Vârsta la debutul bolii este variabilă (de la 35
la 78 ani, cu o medie de 60 ani), chiar în cadrul aceleiaşi familii, bărbaţii şi femeile fiind afectaţi în
mod egal. În ciuda manfestărilor clinice aparent tipice pentru boală, indivizii cu mutaţie p.Gly2019Ser
prezintă variaţii neuropatologice, chiar şi în cadrul unei familii în care toate persoanele sunt purtătoare
ale aceleiaşi mutaţii LRRK2. Frecvenţa acestei mutaţii este mai mare la evreii Ashkenazi şi arabii
din Africa de Nord. Homozigoţii şi heterozigoţi pentru mutaţia p.Gly2019Ser au caracteristici clinice
similare şi ambele genotipuri prezintă penetranţă redusă.
PARK 8 se caracterizează prin tremor de repaus, bradikinezie, rigiditate musculară, instabilitate
posturală şi tulburări de mers. Afectarea este iniţial asimetrică.
Simptomele non-motorii pot include constipaţie, seboree, hiposmie/anosmie, denervarea simpatică a
inimii, declin cognitiv şi demenţă. Ele se pot manifesta înainte de apariţia tulburărilor motorii sau pe
parcursul progresiei bolii. Demenţa sau depresia sunt elemente comune, ce pot apărea la 40% din
persoanele afectate.
Manifestările clinice ale membrilor unei familii care a prezentat mutaţia p.Tyr1699Cys au inclus
depresie, anxietate, simptome atipice de demenţă şi amiotrofie.
Boala Parkinson cu transmitere autozomal recesivă
% de indivizi Numele Gena Locus Proteina codificată
afectaţi locusului
50% PARK2 PARK2 6q25.2-q27 Parkin
Necunoscut PARK6 PINK1 1p36 PTEN
Necunoscut PARK7 PARK7 1p36 Proteina DJ-1
PARK2. Boala Parkinson cu debut juvenil, iniţial descrisă la japonezi, se caracterizează prin manifestări
tipice de boală: rigiditate, bradikinezie şi tremor de repaus, de multe ori asociate cu distonie la nivelul
membrelor inferioare şi apariţie între 20 şi 40 ani. Semnele clinice variază, hipereflexia fiind un

291