Page 298 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

18 TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

18.1.5.5 Distrofia neuroaxonală infantilă
Informaţii generale şi recomandări pentru efectuarea testului genetic
Distrofia neuroaxonală infantilă (DNAI) este o tulburare neurodegenerativă rară, transmisă autozomal
recesiv, cu debut în primii doi ani de viaţă. Boala se caracterizată clinic prin regresie psihomotorie
şi hipotonie, care progresează spre tetraplegie spastică, deteriorare vizuală sau demenţă, iar
histopatologic prin existenţa unor formaţiuni sferoide, dilataţii axonale de origine necunoscută, ce se
găsesc atât în sistemul nervos central cât şi periferic .
3;4
În 2006 au fost identificate atât gena PLA2G6 situată pe cromozomul 22q13.1, cât şi una dintre
mutaţiile care stau la baza apariţiei bolii. Gena este formată din 17 exoni şi codifică mai multe izoforme
ale aceleiaşi enzime, o fosfolipază calciu-independentă, iPLA2-VIA (forma activă este un tetramer).
Această familie de fosfolipaze (A2), catalizează hidroliza glicerofosfolipidelor, generând un acid gras
liber (de obicei acidul arahidonic) şi un lizofosfolipid. Se crede că proteina codificată este implicată în
remodelarea fosfolipidelor, eliberarea acidului arahidonic, sinteza de leukotriene şi prostaglandine şi
activarea apoptozei pe calea receptorului Fas. Enzimele iPLA2 joacă un rol important în homeostazia
membranelor celulare, fiind implicate în reglarea nivelului de fosfolipide. Deficienţe în funcţia iPLA2-
VIA ar putea conduce la o creştere a concentraţiei fosfolipidelor în membrană sau alterarea proporţiilor
diferitelor componente membranare cu apariţia unor anomalii structurale secundare (formaţiuni
sferoide), care pot contribui la patologia axonală observată în DNAI 3;4;5 .
La nivelul genei PLA2G6 au fost identificate aproximativ 44 mutaţii unice la persoanele cu distrofie
neuroaxonală infantilă (mutaţii nonsens, deleţii, care determină eliminarea de aminoacizi sau deleţii
mari). Unele mutaţii au fost identificate în mai multe familii neînrudite, dar care aveau aceeaşi origine
etnică .
1
Ambele forme enzimatic active ale fosfolipazei codificate de gena PLA2G6 sunt afectate de toate
mutaţiile raportate până în prezent.
Clinic, distrofia neuroaxonală infantilă (DNAI) se prezintă sub două forme: clasică şi atipică.
Forma clasică debutează, de obicei, între şase luni şi trei ani, cu hipotonie, tulburări de mers, întârziere
psihomotorie progresivă şi semne de afectare simetrică a tractului piramidal. O caracteristică specifică
de progresie a distrofiei neuroaxonale infantile este înlocuirea hipotoniei musculare (de la nivelul
trunchiului) observată încă de la debutul bolii cu tetrapareza spastică.
Mulţi copii afectaţi nu vor învăţa niciodată să meargă sau vor pierde această capacitate la scurt timp
după învăţare.
Semnele şi simptomele vizuale sunt frecvente: strabismul şi nistagmusul sunt caracteristicile precoce
ale bolii, iar atrofia optică apare mai târziu la majoritatea pacienţilor. La examenul RM se pot observa
paloarea nervului optic (semn precoce de atrofie optică), tracturi optice subţiri sau modificări ale
chiasmei optice.
La un număr mic de pacienţi în fazele terminale pot apărea convulsii.
Progresia bolii este rapidă. Spasticitatea severă, scăderea progresivă a funcţiilor cognitive, precum
şi deficienţele de vedere conduc în final la apariţia unui status vegetativ. Moartea apare ca rezultat
al bolilor secundare, cum ar fi pneumonia de aspiraţie, asociată cu disfuncţie bulbară. Mulţi copii nu
supravieţuiesc dincolo de primul lor deceniu de viaţă, dar există şi persoane care au ajuns până la

298