Page 59 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 59

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE           TESTE SPECIALIZATE DE     17
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO           ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE




        nu prezice un anume tip de limfom . Posibile aspecte distinctive includ absenţa expresiei CD23
                                  13
        în  majoritatea  MZL  şi  prezenţa  diferenţierii  plasmocitare  într-un  subset  semnificativ  din  acestea
        demonstrată de expresia CD138, expresia intensă a CD38 şi restricţia lanţului uşor de imunoglobuline
        citoplasmatice  (cIg).  Totuşi  şi  alte  subtipuri  de  neoplazii  limfoide  B  pot  demonstra  diferenţiere
        plasmocitară, în special LPL . De aceea, în cazul unei BLPC-B detectată prin IFCF a sângelui periferic
                            2
        sau măduvei osoase, cu expresia parţială a CD5, pentru un diagnostic precis se recomandă biopsia
        tisulară . Uneori studiile de genotipare pot susţine diagnosticul de MZL. Deşi unele anomalii genetice
             2;13
        pot fi întâlnite atât în CLL/SLL cât şi în MZL (de exemplu, trisomia 18), următoarele anomalii sunt mai
        tipice pentru MZL: t(11;18)(q21;q21), t(1;14)(p22;q32), t(14;18)(q32;q21), precum şi deleţia 7q31 în
        SMZL .
             2
        Un mic subset din pacienţii cu leucemie prolimfocitară B (B-PLL) pare să fie CD5 . Unii dintre aceştia
                                                                 +
        au fost ulterior diagnosticaţi cu varianta blastoidă de MCL prin testarea pentru translocaţia t(11;14)
        (q13;q32) sau rearanjamentele genei CCND1. Este dificil să se distingă între CLL cu număr crescut de
        prolimfocite, transformarea prolimfocitoidă a CLL sau PLL de novo. Transformarea prolimfocitoidă se
        caracterizează prin colorare scăzută pentru CD5, intensitate crescută a colorării pentru CD20 şi sIg şi
        achiziţia FMC-7. Totuşi unii pacienţi cu transformare prolimfocitoidă demonstrează un fenotip identic
        cu cel al CLL/SLL precedente. Fenotipul B-PLL de novo este variabil, incluzând unii pacienţi CD5 , dar
                                                                            +
        care, spre deosebire de CLL/SLL, de obicei sunt CD23 .
                                               - 2
        Este puţin probabil ca o BLPC cu celulă mică B CD5 negativă să reprezinte CLL, iar aceste cazuri sunt
        clasificate mai potrivit ca NHL în fază leucemică.
        ▪ Expresia CD10 la IFCF se corelează puternic cu diagnosticul tisular de limfom folicular (FL) sau
        limfom difuz cu celulă mare B (DLBCL), urmate de limfomul Burkitt (BL) . Expresia CD10 în alte tipuri
                                                          2;13
        de limfoame este neobişnuită, fiind foarte rară în LPL, MZL şi MCL. Pe de altă parte CD10 este în
        mod normal exprimat de celulele B ale centrului folicular, leucemia/limfomul limfoblastic cu precursor
        de celulă B, subseturi de celule T mature, limfoblaşti precursori ce celulă T, neutrofile şi unele celule
        nonhematolimfoide.
        Aproximativ 20-40% din toate DLBCL prezintă un fenotip CD10 , acestea putând fi dificil de diferenţiat
                                                    +
        de BL sau de FL compus din multe celule mari. Astfel când un fenotip B matur CD10  este identificat
                                                                    +
        prin IFCF, distincţia între aceste posibilităţi trebuie evaluată în continuare prin morfologie .
                                                                      2
        BL al copilului este în general CD10  şi CD5 . Deşi BL al adultului este de obicei CD10 , fenotipul în
                                                                      +
                                  +
                                        -
        aceste cazuri este mai variabil şi este mai dificil de diferenţiat de DLBCL, dar spre deosebire de unii
        pacienţi cu DLBCL şi majoritatea pacienţilor cu FL, BL este de obicei bcl-2 .
                                                             - 2
        ▪ HCL are un fenotip distinctiv care permite diagnosticul şi detecţia unor niveluri scăzute de boală
        ulterior terapiei: CD20 intens, CD22 intens, CD11c intens, CD25 , CD103 , sIg intermediar sau intens,
                                                     +
                                                           +
        FMC-7 , CD23 , CD5 , CD10 . Acest fenotip este mai sensibil şi specific pentru diagnosticul de HCL
                   -
             +
                       -
                             -
        decât coloraţia pentru fosfataza acidă tartrat rezistentă (TRAP). CD103 este caracteristic exprimat în
        HCL, alte boli CD103  fiind rare şi nu răspund bine la acelaşi tip de terapie, acestea incluzând HCL
                        +
        variantă (HCLv) şi limfomul pulpei roşii a splinei cu limfocite viloase (SRPL), care sunt frecvent CD103 ,
                                                                              +
        precum şi rare cazuri de SMZL şi DLBCL. Coexpresia CD103 şi CD25 este considerată unul din cele
        mai utile criterii de diagnostic pentru HCL. Ocazional HCL clasică deviază de la fenotipul caracteristic.
        Un mic subset de HCL (10-26%) sunt CD10 , dar sunt morfologic similare HCL CD10  şi răspund
                                         +
                                                                       -
        la terapia tipică. Astfel diagnosticul de HCL trebuie luat în considerare atunci când se identifică un
                                                                           59
   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64