Page 94 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 94

18   TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ     GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




          2007: 5:17.
       3.  Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
       4.  Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide.
          Methylenetetrahydrofolate Reductase (MTHFR) Thermolabile Variant, DNA Analysis. www.
          labcorp.com 2007. Ref Type: Internet Communication.
       5.  Willianne L.D.M. Nelen and Henk J. Blom. Pregnancy Complications. In MTHFR Polymorphisms
          and Disease. Edited by: Per Magne Ueland, 2005.





                   18.1.1.4 Mutaţia factorului XIII (G102T) - risc trombofilie

       Informaţii generale şi recomandări
       Factorul  XIII  activat  contribuie  la  consolidarea  cheagului  de  fibrină  şi  la  rezistenţa  acestuia  la
       fibrinoliză prin formarea unor legături încrucişate între filamentele de fibrină ce are la bază un  proces
       de transpeptidare. Deficitul congenital de factor XIII este asociat cu o diateză hemoragică severă.
       Recent a fost identificat un polimorfism la nivelul genei care codifică factorului XIII care, potrivit studiilor
       efectuate, constituie un factor protector atât împotriva trombozelor arteriale cât şi a celor venoase .
                                                                           4
       Polimorfismul constă în substituirea guaninei cu timidina la nivelul exonului 2 al genei FXIII-A ce are
       drept consecinţă înlocuirea valinei cu leucina în poziţia 34 a lanţului de aminoacizi.
       Polimorfismul Val34Leu al subunităţii A a factorului XIII (FXIII-A) este localizat  la nivelul peptidului de
       activare (AP) la o distanţă de 3 aminoacizi faţă de situsul de clivare unde acţionează trombina.
       Studiile au arătat că stabilitatea intracelulară şi concentraţia plasmatică a factorului XIII A asociat cu
       variante genetice diferite sunt identice, ceea ce indică faptul că nu există nici o diferenţă în rata de
       sinteză şi externalizare a tipului mutant în comparaţie cu tipul sălbatic de factor XIII.  În schimb, s-a
       constatat că eliberarea de către trombină a peptidului de activare se face mult mai repede în cazul
       alelei Leu34. Energia de interacţiune dintre varianta Leu şi domeniile corespunzătoare ale trombinei,
       calculată prin modelare moleculară, este mai mare decât cea dintre varianta Val şi trombină. Prin
       urmare activarea factorului XIII mutant se produce mai repede şi necesită o cantitate mai mică de
       trombină .  Astfel,  se  presupune  că  factorul  XIII  V34L  este  susceptibil  la  o  conversie  accelerată
             5
       ineficientă din forma de zimogen în cea de enzimă activată; depleţia prematură ar putea explica
       efectele cardio-protectoare. În plus faţă de activarea FXIII, mutaţia V34L afectează de asemenea
       procesul de formare a legăturilor încrucişate între monomerii de fibrină, în sensul că transglutaminaza
       mutantă exercită o activitate specifică mai mare decât varianta sălbatică. Cu toate acestea, se pare
       că efectul catalitic crescut generat de mutaţie se epuizează înainte ca beneficiile în consolidarea
       cheagului să fie realizate .
                        8
       Într-o meta-analiză a 12 studii efectuate pe pacienţi diagnosticaţi cu tromboză venoasă profundă şi
       subiecţi de control la care s-a studiat polimorfismul Val34Leu al FXIII s-a constatat faptul că varianta
       mutantă exercită un efect protector mic dar semnificativ împotriva trombozei venose profunde .
                                                                        7
       În  ceea  priveşte  relaţia  cu  infarctul  miocardic,  un  studiu  recent  susţine  ipoteza  că  polimorfismul

         94
   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99