Page 96 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 96

18   TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ     GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




          2006 164(2):101-109.
       8.  Toni A. Trumbo, Muriel C. Maurer. Examining Thrombin Hydrolysis of the Factor XIII Activation
          Peptide Segment Leads to a Proposal for Explaining the Cardioprotective Effects Observed with
          the Factor XIII V34L Mutation. In The Journal of Biological Chemistry, 2000.






                 18.1.1.5 Gena PAI-1 (polimorfism 675 4G/5G) - risc trombofilie

       Informaţii generale şi recomandări
       Inhibitorul activatorului plasminogenului (PAI-1) deţine un rol important în procesul fibrinolitic. Astfel,
       nivelurile plasmatice crescute de PAI-1 sunt responsabile de scăderea activităţii fibrinolitice şi se
       corelează cu dezvoltarea trombozelor arteriale sau venoase.
       Gena PAI-1 este situată pe cromozomul 7 şi conţine 8 introni şi 9 exoni. Polimorfismul 4G/5G (deleţia/
       inserţia guanozinei în poziţia 675 a promotorului genei PAI-1) este un determinant genetic major
       al  nivelurilor de PAI-1. Deşi prezenţa alelei 4G a fost asociată cu niveluri crescute de PAI-1 studiile
       publicate au dat rezultate contradictorii în ceea ce priveşte incidenţa alelei 4G la pacienţii cu tromboză
       venoasă profundă. Unele studii au raportat că nu există nici o diferenţă în distribuţia genotipurilor
       4G/5G la pacienţi şi subiecţii de control, altele au demonstrat această asociere 6;7;8;10 . Pe de altă parte,
       unii autori au sugerat că asocierea alelei 4G cu alte defecte trombofilice (cum ar fi factorul V Leiden,
       mutaţia protrombinică, hiperhomocisteinemia, scăderea activităţii proteinei C sau S, niveluri crescute
       factor VIII) creşte riscul de tromboză .
                                3
       În ceea ce priveşte patologia sarcinii, potrivit unui studiu, prezenţa genotipurilor 4G/4G sau 4G/5G este
       clinic semnificativă pentru dezvoltarea tromboembolismului venos în sarcină. Un alt studiu a arătat
       că genotipul 4G/4G, statusul homozigot pentru mutaţia Val34Leu a factorului XIII sau homozigoţia/
       heterozigoţia compusă pentru ambele defecte se asociază cu pierderile de sarcină din trimestrul I,
       prin afectarea formării placentei .
                             2
       Un studiu publicat recent a raportat că prezenţa alelei 4G constituie un factor de risc independent
       pentru infarctul miocardic la pacienţi tineri (≤ 45 ani), la fel ca fumatul, hipertensiunea arterială şi
       istoricul familial de afecţiuni cardiovasculare .
                                      4
       La pacienţii cu boală coronariană prezenţa genotipului 4G/4G a fost asociată cu un risc crescut de
       moarte subită . 1
       Mai multe studii nu au reuşit să demonstreze asocierea polimorfismului cu riscul crescut de accident
       vascular ischemic .
                   9
       Specimen recoltat - sânge venos .
                               6
       Recipient de recoltare - vacutainer ce conţine EDTA ca anticoagulant . 6
       Cantitate recoltată - cât permite vacuumul .
                                     6
       Cauze de respingere a probei - folosirea heparinei ca anticoagulant . 6
       Stabilitate probă - 7 zile la 2-8ºC .
                              6
         96
   91   92   93   94   95   96   97   98   99   100   101